Cel mai mare zăcământ de hidrogen gazos descoperit vreodată a fost detectat într-un bazin de apă aflat în adâncul unei mine de crom din Albania. Cercetătorii au raportat descoperirea într-un nou studiu și spun că acest depozit ar putea deschide calea către noi metode mai curate de captare a hidrogenului pentru a fi utilizat drept combustibil ecologic.
Hidrogenul gazos a fost mult timp căutat ca o alternativă la combustibilii fosili, deoarece poate fi ars fără a elibera gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, până în prezent, fluxurile de hidrogen natural au fost greu de găsit, iar resursa a fost de obicei fabricată din gaz natural printr-un proces care consumă energie și emite dioxid de carbon.
În plus, în ciuda faptului că hidrogenul este cunoscut ca având un rol cheie în susținerea vieții în adâncurile scoarței terestre, oamenii de știință au presupus, în general, că reactivitatea ridicată a gazului îl împiedica să se acumuleze în depozite subterane mari.[sursa]
Cel mai mare zăcământ de hidrogen descoperit întâmplător
Totul a început să se schimbe atunci când un gaz inflamabil a fost detectat pentru prima dată în mina Bulqizë din Albania, în anul 1992. Exploziile mari din anii 2011, 2017 și 2023 au alimentat suspiciunile că gazul inodor era într-adevăr hidrogen, iar cercetătorii au stabilit acum că mina ar putea fi situată deasupra unei falii care conține între 5.000 și 50.000 de tone din prețioasa resursă.
Analizând gazul în timp ce bolborosea printr-un bazin din mină, autorii studiului au stabilit că acesta era într-adevăr 84% hidrogen, alături de cantități mai mici de metan și azot. Calculând fluxul de gaz, cercetătorii au ajuns la concluzia că bazinul emite aproximativ 11 tone de hidrogen pe an, ceea ce echivalează cu 34 de kilograme pe zi.
Combinând această cifră cu alte fluxuri dintr-o gaură se sondă și un puț din cadrul aceleiași mine, cercetătorii au calculat că, în total, cantitatea de hidrogen gazos care trece prin mină se ridică la aproximativ 200 de tone pe an.
„Studiul nostru dezvăluie o rată ridicată de emisie de H2 geologic aproape pur, sugerând potențialul unei noi surse de energie primară extractibilă”, scriu cercetătorii.[sursa]
În mod intrigant, mina Bulqizë este situată în interiorul unei întinderi de rocă bogată în fier cunoscută sub numele de ofiolit, despre care se știe că generează hidrogen atunci când reacționează cu apa și care a fost asociată cu alte fluxuri de hidrogen în alte părți ale lumii. Prin urmare, autorii studiului speculează că alte depozite naturale semnificative de hidrogen s-ar putea ascunde sub alte aflorimente de ofiolit în alte locații.
„Dezvăluim că ofioliții, care sunt roci mantale din crusta oceanică obducte pe continente, nu numai că constituie roci sursă eficiente, dar au și potențialul de a găzdui rezervoare de gaz de înaltă calitate, bogate în H2.”, concluzionează cercetătorii.