Acasă Animale „După tine”: Piţigoii japonezi observaţi în timp ce fac gesturi politicoase cu aripile lor

„După tine”: Piţigoii japonezi observaţi în timp ce fac gesturi politicoase cu aripile lor

de Ochiul Minţii
44 vizualizări

S-a descoperit anterior că piţigoii japonezi combină ciripiturile în fraze, iar acum se pare că și ei folosesc gesturi pentru a comunica.

Care este gestul tău preferat? Orientarea degetului mare în sus? Gestul amuzant pe care îl faci în aer când vrei nota de plată într-un restaurant, sugerând „garçon, vino aici” sau chiar ceva mai grosolan? Ei bine, oamenii de știință au descoperit că maimuțele și oamenii nu sunt singurii care fac gesturi. Piţigoii japonezi (Parus minor) intră în joc și, pe deasupra, sunt de-a dreptul politicoși în această privință.

Piţigoii japonezi fac gesturi de politeţe către partenerul lor

Piţigoii japonezi formează cupluri în vederea împerecherii primăvara și construiesc un cuib cu o mică gaură de intrare. Gaura nu le permite ambelor păsări să intre în același timp, așa că trebuie să intre în cuib una după alta. Cercetătorii de la Universitatea din Tokyo au descoperit că păsările au un gest de fluturare a aripilor pe care îl folosesc pentru a comunica cu perechea lor și care indică pur și simplu „După tine”.[sursa]

piţigoii japonezi
Piţigoii japonezi au fost surprinşi făcând gesturi de politeţe către partenerii lor

„În cea mai recentă descoperire a noastră, am dezvăluit că piţigoii japonezi folosesc gesturi pentru a comunica cu partenerii lor.”, a declarat profesorul asociat Toshitaka Suzuki într-un comunicat.[sursa]

Suzuki și coautorul Norimasa Sugita au observat opt perechi de păsări-mamă care se înmulțesc în cuiburi formate din cutii, cu o gaură mică pentru intrare. Gaura este de dimensiuni reduse pentru a împiedica alte păsări sau potenţiali prădători să pătrundă în cuib.

Înainte de a intra în cuib cu mâncare, cele două păsări se așezau adesea mai întâi pe un postament din afara cuibului, până când una dintre perechi flutura din aripi către cealaltă pasăre. Apoi, pasărea care nu flutura intra prima în cuib. Au constatat că, de cele mai multe ori, femela era cea care flutura din aripi spre mascul, iar dacă nu o făcea, intra prima în cuib. Doar unul dintre cei opt masculi a fost văzut făcând gestul de a flutura din aripi. De asemenea, au constatat că ordinea în care masculii și femelele au ajuns la perdelele de deasupra intrării în cuib nu a determinat cine a intrat primul în cuib.

„Am fost surprinși să constatăm că rezultatele au fost mult mai clare decât ne așteptam. Am observat că pițigoii japonezi își flutură aripile exclusiv în prezența partenerilor, iar la observarea acestui comportament, partenerul a intrat aproape întotdeauna primul în cutia cuibului.”, a explicat profesorul Suzuki.

În total, echipa a analizat în detaliu 321 de vizite la cuib. Gesturile pot fi clasificate în gesturi deictice, cum ar fi indicarea unui obiect, sau gesturi simbolice care transmit mesaje. Aceste gesturi simbolice necesită abilități cognitive mai complexe.

Gestul de fluturare a aripilor a apărut doar în prezența unui partener și s-a oprit atunci când acesta a intrat în cutia cuibului, fără contact fizic între perechi, ceea ce i-a făcut pe cercetători să creadă că este un adevărat gest simbolic.

„Există o ipoteză conform căreia mersul pe două picioare le-a permis oamenilor să mențină o postură verticală, eliberându-le mâinile pentru o mai mare mobilitate, ceea ce, la rândul său, a contribuit la evoluția gesturilor. În mod similar, atunci când păsările se așază pe ramuri, aripile lor devin libere, ceea ce credem că poate facilita dezvoltarea comunicării gestuale.”, a mai explicat profesorul Suzuki.

Anterior, s-a constatat că aceste păsări combină ciripiturile și cântă cu elemente de sintaxă. Acum, s-a descoperit că folosesc gesturi, ceea ce deschide mai multe căi de cercetare pentru a afla de ce sunt capabile aceste păsări atunci când vine vorba de comunicare.

„Vom continua să descifrăm despre ce vorbesc păsările prin gesturi, vocalize și combinațiile lor. Acest efort nu numai că ne permite să descoperim lumea bogată a limbajelor animale, dar servește și ca o cheie crucială pentru a desluși originile și evoluția propriului nostru limbaj.”, a încheiat Toshitaka Suzuki.

Peste 10.000 de cititori s-au abonat deja la newsletter-ul nostru! Dacă vrei să primeşti notificări pe email atunci când postăm, te rugăm să introduci adresa de email mai jos!
Loading

Sigur o să-ţi placă:

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine informaţiile doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să citească asta.
X Închide