Efectul de halo | O formă de manipulare pe care trebuie să o cunoşti

Efectul de halo, de cele mai multe ori la nivel subconştient, ne influenţează alegerile şi deciziile, de la cele mai nesemnificative, până la cele importante.

Halo, în sensul propriu al cuvântului, înseamnă “fenomen optic, care constă în aparitia unor inele luminoase în jurul Soarelui sau al Lunii, datorită refractiei, reflexiei si dispersiei luminii în cristalele de gheată aflate în suspensie în atmosfera înaltă”. Mai înseamnă şi “zonă luminoasă care apare pe fotografii în jurul imaginii unui punct strălucitor”.

În psihologie, însă, efectul de halo se referă la influenţarea percepţiei şi a a evaluării unei realităţi în sens pozitiv sau negativ.

Dacă îţi place modul în care îşi desfăşoară activitatea un om politic, îţi place, probabil, atât glasul, cât şi înfăţişarea acestuia.

Această tendinţă de a-ţi plăcea sau displăcea totul la o persoană pe care nu o cunoşti (inclusiv lucruri pe care nu aveai cum să le observi), este cunoscută drept efectul de halo.

Când a apărut „efectul de halo”?

Despre efectul de halo se discută în psihologie de un secol, însă nu este un termen utilizat în limbajul cotidian. Deşi ar trebui.

Efectul de halo a fost observat încă din anul 1920, de către psihologul american Edward Thorndike, şi demonstrat ulterior, în 1946, de către fondatorul psihologiei sociale, Solomon Asch.

Ar trebui utilizat mai des acest termen, întrucât efectul de halo reprezintă o denumire bună pentru erorile de percepţie a realităţii pe care le avem în comun, jucând un rol important în modelarea perspectivei noastre asupra oamenilor şi situaţiilor.

Trăsături închipuite

Să spunem că mergi la o petrecere, unde cunoşti o femeie pe nume Maria. Ţi se pare frumoasă şi intri destul de uşor în vorbă cu ea.

Ulterior, îţi vine în minte numele ei când te gândeşti la un grup de persoane cărora te poţi adresa pentru o donaţie privind un proiect de caritate. Dar ce ştii despre generozitatea Mariei? Absolut nimic.

Sunt puţine motive să crezi că oamenii agreabili în situaţii sociale sunt, de asemenea, donatori generoşi când vine vorba despre acţiuni caritabile.

Dar îţi place de Maria şi vei recupera din memorie sentimentul de plăcere pe care îl trăieşti atunci când te gândeşti la aceasta. Îţi plac, de asemenea, acţiunile caritabile şi oamenii generoşi.

Acum, crezând că Maria este generoasă, îţi va plăcea şi mai mult decât înainte de ea, pentru că ai adăugat generozitatea pe lista calităţilor sale.

Dovada de generozitate lipseşte din povestea Mariei, iar golul este umplut cu o presupunere care concordă cu reacţia emoţională faţă de aceasta.

Experimentul lui Solomon Asch

Devenit deja clasic în domeniul psihologiei, experimentul lui Solomon Asch demonstrează perfect efectul de halo.

Se prezintă descrierile a doi oameni, Alan şi Ben. Pe baza acestora, formează-ţi o părere despre cei doi indivizi.

Alan:

• inteligent;
• harnic;
• impulsiv;
• cârcotaş;
• încăpăţânat;
• invidios.

Ben:

• invidios;
• încăpăţânat;
• cârcotaş;
• impulsiv;
• harnic;
• inteligent.

Dacă eşti la fel ca majoritatea oamenilor, cu siguranţă l-ai văzut pe Alan într-o lumină mai favorabilă decât pe Ben.

Trăsăturile iniţiale din cele două liste modifică înţelesul trăsăturilor care apar ulterior.

Încăpăţânarea unei persoane inteligente este privită ca justificată şi poate să inspire respect. Dar când aflăm despre o persoană invidioasă şi încăpăţânată că este şi inteligentă, avem unele reţineri, considerând-o periculoasă.

Efectul de halo sporeşte ponderea primelor impresii, uneori atât de mult, încât informaţiile ulterioare pot deveni inutile.

Efectul de halo la şcoală

Fie că este vorba despre şcoala generală, liceu sau facultate, efectul de halo este prezent. Atât în rândul elevilor/studenţilor cât şi în rândul profesorilor.

Atunci când un elev/student caută să-şi facă noi prieteni, va ţinti persoanele mai atractive din punct de vedere fizic. În mod involuntar, va crede că va fi mai plăcută compania acestora.

Când vine vorba de profesori, prima impresie se va forma tot după aceste considerente.

Intrând mai adânc în discuţia despre profesori, efectul de halo joacă un rol important şi atunci când aceştia corectează testele (cele de sinteză).

Atunci când profesorul acordă punctaj mare primului punct din lucrare, are tendinţa de a acorda elevului încredere de fiecare dată când acesta făcea ulterior o afirmaţie ambiguă. Va crede că un elev care a dat un răspuns atât de bun la primul subiect, nu va comite o eroare prostească la următorul.

Deşi s-ar spune că subiectele au o pondere egală, acest lucru nu este adevărat: primul răspuns are un impact mai mare asupra notei finale decât cel de-al doilea.

Efectul de halo în familie

Poate suna brutal. Dar într-o familie în care sunt doi copii de acelaşi sex, dintre care unul este mai frumos şi unul mai urât, mulţi părinţi tind să creadă că cel care este mai atractiv este şi mai inteligent, având o personalitate mai plăcută decât celălalt.

Aceste prejudecăţi se petrec la fără intenţie, însă persistă în societate încă din cele mai vechi timpuri.

Efectul de halo la serviciu

La locul de muncă efectul de halo poate fi observat în timpul interviurilor de angajare, la modul de apreciere şi recompensare sau atunci când vine vorba de promovări.

În cazul interviurilor pentru angajare, şansele mai mari pentru obţinerea postului vizat aparţin celor consideraţi mai atrăgători.

Studiile arată că există o presupunere subconştientă în viziunea angajatorului că persoana mai atractivă din punct de vedere fizic este mai inteligentă, mai cinstită şi mai capabilă în a se integra în colectiv.

De asemenea, persoanele atractive primesc responsabilităţi mai mari în cadrul organizaţiei. Totodată, munca lor va fi apreciată diferit. Din acest motiv şi şansele de promovare sunt mai mari.

Efectul de halo în politică

După cum spuneam la începutul articolului, efectul de halo joacă un rol important şi în politică.

De cele mai multe ori, în timpul alegerilor, electoratul va vota candidatul mai atractiv din punct de vedere fizic, mai înalt şi care are un discurs mai bun.

Acest lucru se întâmplă deoarece o personalitate atractivă are un efect hipnotic asupra electoratului.  Oamenii cred că cel cu o personalitate atractivă este candidatul mai cinstit, mai inteligent, având calităţile potrivite pentru un lider.

În mod ironic, cei mai mari dintre condicătorii tirani şi dictatori au cucerit iniţial oamenii cu personalitatea lor.

Efectul de halo în publicitate

Marketingul şi publicitatea în general sunt domeniile în care se investesc cei mai mulţi bani şi cu ajutorul cărora companiile obţin profituri de miliarde.

Publicitatea utilizează constant influenţa mulţimii, deoarece se ştie faptul că, dacă o persoană este indecisă când vrea să achiziţioneze ceva, tendinţa este de a imita majoritatea. Astfel se creează aşa-zisele trenduri.

Studiile demonstrează un aspect simptomatic pentru societatea actuală, relevant pentru efectul de halo. Tot mai multe categorii sociale, care trăiesc sub standardele medii, cumpăra produse de lux, cu mult peste posibilităţile lor, privându-se adesea de nevoile elementare de hrană, condiţii de trai şi securitate financiară.

Cum să eviţi efectul de halo

Prejudiciile pe care le creează efectul de halo sunt, de cele mai multe ori, negate. Cu toate acestea, ele există, şi nu sunt puse pe seama acestui efect.

Iată câteva modalităţi pentru a evita efectul de halo:

• Nu presupune niciodată că prima impresie creată de o persoană este şi ultima;
• În cadrul alegerilor politice, electoratul trebuie să voteze cu atenţie şi responsabilitate. Este esenţial ca electoratul să studieze trecutul politic al candidatului, reuşitele acestuia şi problemele pe care le are cu legea;
• În familie, părinţii trebuie să fie conştienţi de existenţa acestui efect de halo şi să înveţe să-l recunoască în acţiunile lor. Altfel, există riscul ca unul dintre copii să se simtă dezavantajat şi să se refugieze în vicii. Copii îşi privesc părinţii ca pe nişte mentori. De aceea, părinţii trebuie să-şi trateze copiii în mod egal, dincolo de orice criteriu care i-ar putea diferenţia;
• Angajatorii trebuie să recurgă şi la alte metode în selecţia candidaţilor, dincolo de interviu. Există teste pentru determinarea coeficienţilor IQ şi EQ (coeficientul de inteligenţă emoţională).

Concluzii

Trebuie să ţii minte că efectul de halo apare atunci când obiectul principal este înceţoşat.

Niciodată să nu faci presupuneri atunci când imaginea obiectului nu este clară.

În cele din urmă, nu orice metal lucios este aur şi nici orice sticlă strălucitoare nu este diamant.

O minte liniştită şi conştientă te va ajuta să iei cele mai bune decizii şi să identifici cu succes efectul de halo.